Anunţată de ceva vreme, vizita comisarului european pentru politici regionale Corina Creţu pe şantierul segmentului de autostradă Turda-Sebeş a avut loc azi, în jurul orelor 11.00.
Corina Creţu a fost însoţită atât de ministrul transporturilor, Ioan Rus, cât şi de prefectul Clujului, Gheorghe Vuşcan, printre politicienii PSD prezenţi la vizită fiind şi Remus Lăpuşan (preşedinte PSD Cluj), Cristian Matei (preşedinte PSD Turda), Emil Molnar (consilier local la Turda din partea PSD), Radu Hanga (primar PSD la Câmpia Turzii), Petre Pop (administrator public al municipiului Câmpia Turzii şi preşedintele organizaţiei PSD a municipiului) sau Gheorghe Rece (consilier local din partea PSD la Câmpia Turzii).
Mărturisind încă de la început că scopul prezenţei sale pe şantier este, de fapt, acela de a arăta cât de interesată este Comisia Europeană de construirea infrastructurilor în special în statele est-europene - în state mai puţin dezvoltate, aşa cum ar fi România - state care au stringentă nevoie de a dezvolta acest tip de infrastructură rutieră - Corina Creţu a explicat că prioritatea pentru Comisia Europeană este asigurarea conectivităţii drumurilor şi culoarelor pan-europene în cadrul reţelei europene de transport - TNT - tronsonul Turda-Sebeş fiind cel care urmează să lege autostrada Transilvania de culoarul 4 european, culoar care va duce la Marea Neagră, motiv pentru care comisarul european se referea la construirea acestui tronson menţionând "mă bucur că şi autorităţile române îi asigură prioritate".
Pe de altă parte, Corina Creţu vedea în construirea de autostrăzi, la modul general, nu doar scurtarea timpilor de călătorie, dar şi reducerea numărului de accidente, zonă în care România, din nefericire, deţine un loc nu prea bun în statistici, plus că o autostradă oferă rularea la viteze constante, ceea ce duce la scăderea de noxe, aşa că astfel de proiecte - inclusiv construirea tronsonului Turda-Sebeş - pot fi considerate benefice pentru mediu.
Unul dintre cuvintele pe care le-au tot rostit repetat atât Corina Creţu cât şi Ioan Rus a fost "masterplan". Ambii ţineau să arate că România ar avea un masterplan pe transporturi, comisarul european ţinând să îl felicite pe ministrul transporturilor pentru eforturile făcute de minister în vederea finalizării respectivului mastreplan.
Acest masterplan, însă, nu are avizul Comisiei Europene - încă nu este adoptat de aceasta - iar ministrul Ioan Rus chiar s-a văzut nevoit să recunoască atât că cei de la Comisia Europeană au avut de făcut observaţii în legătură cu acest foarte amintit şi rostogolit masterplan, dar şi că "noi am trimis răspunsuri la toate observaţiile pe care CE le-a avut la masterplanul general de transport", Rus exprimându-şi speranţa ca, "în cel mai scurt timp, să primim aprobarea generală pe el (n.r.: pe masterplan) şi să se semneze programul de infrastructură mare în România, pentru că acela e momentul în care ştim toate sumele pe care le avem la dispoziţie şi putem prioritiza", ministrul transporturilor asigurând că "sigur, suntem în termen, deci mai sunt cel puţin trei săptămâni", rugăminţile lui Ioan Rus către Corina Creţu fiind, totuşi, "să vedeţi, cât mai repede cu putinţă, să obţinem aprobările necesare de la Bruxelles".
Pe de altă parte, referindu-se la "programul operaţional pe infrastructură mare" ca la unul dintre programele operaţionale mari la nivel european, Corina Creţu menţiona că, prin acest program, România ar avea alocate 9,5 miliarde de euro, Ioan Rus precizând, totuşi, că cele 9,5 miliarde sunt alocaţi nu doar transporturilor ci sunt şi pentru alte domenii precum energie şi mediu, dar că, per total, transporturile ar avea, la nivelul României, o disponibilitate de aproximativ 12 miliarde de euro, aici întrând şi cele 7 miliarde alocate pentru transporturi de Guvernul României, prin hotărâre de guvern.
Ba chiar mai mult, Ioan Rus dădea speranţe tuturor că, pe lângă cele 7 miliarde amintite deja din surse naţionale, s-ar mai putea găsi 7 miliarde pentru care, "mizând pe creştere economică, am găsit spaţiu fiscal". Dar când, pe parcursul vizitei, s-au mai făcut referiri la sume, Ioan Rus nu a mai amintit de celelalte 7 miliarde, numai de cele iniţiale, alocate prin hotărâre de guvern.
Explicând că pentru Comisia Europeană este important ca masterplanul de transport să aibă susţinere naţională şi stabilitate - să nu existe schimbări ale obiectivelor pe parcurs - Corina Creţu recunoştea că sumele avansate - spre exemplu 9,5 miliarde prin programul operaţional pe infrastructură mare - nu sunt suficiente pentru necesităţile României, dar că, totuşi, e vorba de un pas înainte.
Aşa, şi cu Turda-Sebeş cum e?
Păi e, cum ar spune Corina Creţu printr-o afirmaţie care oferă - şi nu prea - conexiuni între informaţiile prezentate, cam aşa: "Sebeş-Turda este o lucrare de mare amploare pe care în parteneriat cu autorităţile române am decis să fie finanţată în două tronsoane: o primă parte de 150 de milioane va fi fazată în perioada 2007-2013 şi avem asigurări din partea autorităţilor române că această primă parte se va termina în iunie 2016, după care va începe faza a doua din exerciţiul bugetar 2014-2020".
Ce ar ţine lucrurile în loc ar fi, insista Ioan Rus, aprobarea masterplanului, adică ceva ce România nu ar mai fi avut până acum şi că, odată acest masterplan aprobat (cel mai târziu la finele lunii mai), lucrurile ar putea să se schimbe radical.
Potrivit ministrului transporturilor, "dacă reuşim să implementăm toate programele pe care acum le avem, cred că în 2016 terminăm partea de autostradă Transilvania, în 2017-2018 din Braşov până în Borş şi atunci începem lucrările şi la Piteşti-Sibiu sper, cât mai curând posibil, şi la Comarnic-Braşov, deci am putea rezolva interconectivitate între regiunile istorice ale României în următorii patru ani, ceea ce ar fi excepţional".
Despre conectarea regiunilor României vorbea, însă, şi Corina Creţu: "Speranţa mea, ca şi comisar european nominalizat de România, este ca, în această perioadă de cinci ani, mai multe regiuni să se dezvolte, să treacă de la statutul de regiuni mai puţin dezvoltate măcar la regiuni în tranziţie. 7 din cele 8 regiuni din România sunt considerate regiuni mai puţin dezvoltate, unde PIB-ul pe cap de locuitor este sub 75% din media europeană", comisarul european fiind de părere că "Ardealul, Banatul au şanse să se dezvolte, să treacă în altă categorie şi trebuie să asigurăm echilibrul şi cu regiunile din Moldova, să ajutăm şi Republica Moldova", asta în timp ce Corina Creţu se referea inclusiv la progresele înregistrate în alte regiuni din ţări din estului Europei, în acest sens comisarul european dând exemplul vizitei pe care o va efectua luna viitoare în Bulgaria, la invitaţia primului ministru bulgar, pentru a inaugura autostrada Mariţa, care leagă capitala Sofia de Marea Neagră.
În timp ce Corina Creţu dădea exemple cum ţări din estul Europei pot recupera handicapul pe care îl au şi pot tinde să ajungă din urmă ţările din vestul Europei, ministrul Ioan Rus se referea la amploarea masterplanului pe transporturi în România.
Astfel, vorbind despre faptul că "până în acest moment avem o absorbţie de 58-59% pe infrastructura de transport şi sperăm să depăşim 80% pe exerciţiul financiar 7 cu 13 (n.r.: exerciţiul financiar 2007-2013); ceilalţi au început 14 cu 20 (n.r.: exerciţiul financiar 2014-2020) în 2014, noi vom începe în 2016, cu întârziere de 2 ani. Deci avem în faţă obiective extrem de mobilizatoare şi care presupun implicare şi determinare ca să poată fi duse la îndeplinire", ministrul transporturilor vorbea de elemente din masterplanul pe transporturi din România, masterplan care, printre altele, include:
- investiţii mari pe transportul feroviar - şi acesta are un rol important în dezvoltarea economică;
- 7 aeroporturi internaţionale - două la Bucureşti şi câte unul la Constanţa, Craiova, Timişoara, Cluj şi Iaşi;
- 10 porturi dunărene;
- 14 centre multinodale - "în care să se interconecteze - de exemplu la Galaţi, să spunem - ce s-aduce cu vaporul, cu ce pleacă cu trenul, cu ce pleacă pe rutier, şi ce pleacă cu avionul, eventual".
Pe lângă faptul că acest masterplan e primul document strategic la care România să se raporteze - odată ce va fi, totuşi, aprobat de Comisia Europeană - Corina Creţu dorea, în continuare, să felicite Guvernul României: "am văzut statisticile CE şi ale FMI; se estimează, în continuare, o creştere economică de aproape 3%; este, din punctul nostru de vedere, una dintre cele mai dinamice economii din Europa".
Şi, cum nu se putea altfel, comisarul european şi-a exprimat tot speranţe: "speranţa noastră este - cu ajutorul CE şi cu contribuţiile naţionale - să exite proiecte mature care să contribuie la schimbarea vieţii oamenilor în bine, la dezvoltarea economică, la creşterea investiţiilor, la creşterea schimburilor de mărfuri cu zona europeană" plus credinţe: "cred că este foarte important să facem tot ce depinde de noi, în capacităţile pe care le avem, pentru dezvoltarea vieţii oamenilor".
Aşa, şi cu Turda-Sebeş cum e?
"Aici, autostrada va trece pe dedesubt, pe sub DN1 şi se vor excava 1,3 milioane de metri cubi" explica Ioan Rus adăugând, cu referire la tronsonul Turda-Sebeş: "este o lucrare mare, dar acestea sunt lucrări extrem de mărunte vizavi de ce înseamnă Transcarpatica, Iaşi - Tg. Mureş, sau ce înseamnă Sibiu - Piteşti sau Comarnic - Braşov, unde se urcă, se coboară, se ajunge la peste 1.000 metri altitudine, sunt viaducte, poduri, tuneluri...".
În completare, Corina Creţu rămânea în haina de comisar european: "indiferent de relief, trebuie să reducem acest handicap pe care ţările din est îl au în ceea ce priveşte infrastructura".
