Programul pregătit de administraţia locală de la Câmpia Turzii prin care să sărbătorească data de 24 ianuarie 1859 a fost unul variat şi a început, în jurul orelor 14.00, în sla "Mircea Mihăşan" a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" de la Câmpia Turzii.
Astfel spectacolul a fost început de fanfara Promenada din Câmpia Turzii, care a interpretat Imnul de Stat. Au mai urmat alocuţiunea tematică asigurată de Şcoala "Mihai Viteazu", cântece patriotice recital de poezie sau momente de măiestrie folclorică asigurate de membri ai ansamblurilor "Mugurelul" şi "Ardeleana".
Tot fanfara Promenada a fost cea care a acompaniat momentul simbolic al Horei Unirii în care s-au prins copii, profesori, reprezentanţi ai administraţiei locale dar şi cetăţeni prezenţi în zonă, horă care s-a jucat pe platoul din faţa Palatului cultural "Ionel Floaşiu".
Cu ocazia marcării a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, primarul Câmpiei Turzii, Radu Hanga, a avut un discurs referitor la unul din cele mai importante moment din istoria poporului român. Discursul primarului Câmpiei Turzii a fost unul ceva mai aparte prin informaţiile oferite, motiv pentru care redăm, în continuare, discursul lui Radu Hanga:
"Ziua de 24 ianuarie, pentru români, are valoare de simbol. De fapt, fiecare ţară, fiecare popor, îşi are valorile, simbolurile, miturile lui fondatoare.
Totuşi, trebuie să nu uităm că o ţară, un popor, este ca o familie. Existenţa lui... Ca şi în familie, lucrurile nu se termină atunci când declari intenţia de unire în faţa preotului sau când te duci la starea civilă şi pui semnătura pe documente. Atunci, de fapt, se naşte problema.
Căsnicia, ca şi familia, ca şi ţara, este, de fapt, un efort continuu, o muncă continuă de construcţie şi de consolidare.
Ziua de 24 ianuarie are valoare de simbol, dar este, de fapt, momentul în care a început construcţia naţiunii române, construcţie care n-a fost uşoară şi nici nu s-a terminat.
Domnitorul Cuza, când a fost ales ca domnitor, a fost ales, din câte ştiu eu, pe durată limitată. În 1859 a fost ales domnitor, urmând ca în 1864 să cedeze locul altuia. Domnia sa nu prea era doritor de-a ceda şi, ca atare, din câte se cunoaşte, el a fost înlocuit la conducerea statului printr-un fel de lovitură de stat şi a fost adus, dup-aceea, regele Carol, din Germania.
Puţină lume ştie că atunci când a fost detronat Cuza a fost o mişcare secesionistă foarte puternică la Iaşi care s-a lăsat cu o răscoală şi în care a intervenit armata, lăsând pe teren circa 300 de morţi. După ce mişcarea secesionistă, antiunionistă, a fost înfrântă, a fost mare emoţie, că venea regele şi cei care organoizaseră acea mişcare aveau mari temeri că vine noul rege şi ne bagă la puşcărie. Era boierul Rotovanu şi alţi câţiva...
E, acest nou rege a fost un om înţelept, a venit şi le-a spus «băieţi, fiecare la casa lui, vă vedeţi de treabă, uităm trecutul, o luăm de la capăt». Buna intenţie a regelui s-a manifestat, deci, printr-o amnistie generală după acea rebeliune.
A venit anul 1870. Era războiul dintre Franţa şi Prusia. Românii erau filo-francezi, regele era neamţ. Colonelul Candiano Popescu, la Ploieşti, fiind sigur că va câştiga Franţa în războiul cu Germania, a proclamat Republica de la Ploieşti.
Republica de la Ploieşti s-a năruit repede în momentul în care s-a aflat că francezii au fost înfrânţi de germani.
Din nou, regele Carol I, om înţelept, i-a lăsat pe băieţi în pace: «bă, aţi greşit, hai s-o luăm, din nou, de la capăt»...
Deci ce voiam eu să vă spun? Construirea unei naţii, construirea unui popor, este o muncă, aşa cum este şi construirea unei familii: întâi încep cei doi care s-au unit, muncesc şi-şi cresc copiii, copiii au grijă de părinţi şi uite-aşa...
Deci ziua de 24 ianuarie face parte din miturile formatoare ale neamului nostru, trebuie să le respectăm, trebuie să privim istoria şi viaţa noastră aşa cum este şi să mergem mai departe împreună."
