Liberalii turdeni s-au întâlnit cu dascălii pentru o dezbatere pe tema programei de studiu pentru clasele V-VIII

Chiar dacă i-a fost anunţată prezenţa la eveniment, deputatul Adrian Oros nu a fost prezent, la întâlnirea cu dascălii turdeni fiind de faţă doar deputatul Radu Zlati (deputat PNL de Cluj şi membru în Comisia de Învăţământ din cadrul Camerei Deputaţilor), împreună cu profesorul universitar doctor Călin Felezeu (decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei) şi primarul Tudor Ştefănie, alături de aceştia mai fiind prezent şi inspectorul şcolar Hadrian Arion (inspector de specialitate disciplina istorie).

Discuţia principală s-a purtat în jurul celor trei versiuni ale planului cadru pentru gimnaziu elaborate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (IŞE), speranţa organizatorilor întâlnirii fiind că, în urma discuţiilor cu cadrele didactice, propunerile rezultate ar putea duce chiar la modificări în structura disciplinelor de studiu pentru gimnaziu.

"Sunt la fel de proaste, la fel de incomplete şi cu lacune foarte mari" a început, direct, profesorul Călin Felezeu definirea celor trei planuri cadru elaborate de IŞE, planuri care propun eliminarea unor discipline de învăţământ cu rol important în curricula naţională.

Astfel, profesorul Călin Felezeu a precizat că, potrivit planurilor cadru, limba latină nu se va mai studia, "ceea ce va însemna că la nivelul Uniunii Europene vom fi singurul stat în care nu se va mai preda latina", cu atât mai mult cu cât mulţi termeni utilizaţi azi au terminologie latină sau greacă, asta dincolo de faptul că limba română se revendică a fi o limbă de origine latină.

La rândul său, Radu Zlati nu era de acord cu cele trei propuneri de plan cadru şi chiar îi acuza pe miniştri tehnocraţi că au început "să dea bâlbe", referirile fiind făcute cu precădere la ministrul Adrian Curaj, de activitatea ca ministru a acestuia Radu Zlati asociind nerezolvarea problemelor cu doctoratele, planul cadru pentru gimnaziu şi lipsa de comunicare.

Ba chiar deputatul PNL solicita ca ministrul să fie chemat în faţa Parlamentului să ofere explicaţii.

Aşa cum reiese din variantele de plan cadru, profesorul Călin Felezeu aprecia că şcoala nu va mai crea un elev dornic de învăţare continuă, ci un roboţel care învaţă cantitativ, preocupat ulterior cum să facă să îşi asigure existenţa.

Scăderea disciplinei limba şi literatura română cu o oră pe săptămână era considerată de profesorul Călin Felezeu o adevărată anomalie şi, mai mult, o altă anomalie ar fi ca în varianta a IV-a istoria să dispară ca disciplină.

Cum era şi normal, despre istorie profesorul Călin Felezeu a vorbit mai mult, mai ales că nici deputatul Radu Zlati nu era tocmai străin de această disciplină iar Hadrian Arion era chiar inspector de specialitate.

Deşi a vorbit de curricula la dispoziţia şcolii, Călin Felezeu nu a putut să se oprească din a aprecia drept anormală dispariţia istoriei. Ba chiar unul dintre dascălii invitaţi spunea, cumva la fel ca şi profesorul universitar, că alte discipline socio-umane ar putea fi studiate ca înglobate în orele de istorie.

Scăderea numărului de ore pentru limba şi literatura română a fost, de asemenea, înfierată ca măsură, şi în acest sens existând opinii destul de vehemente.

Încet, dascălii prezenţi au început să îşi spună păsurile, mergând până la a scoate în evidenţă viciul unui sistem care permite ca pe băncile instituţiilor de învăţământ superior să ajungă tineri care nu cunosc limba română care, de exemplu, scriu "monstră" în loc de "mostră" şi aşa mai departe.

Ce se va întâmpla, rămâne de văzut. Cert este că deputatul Radu Zlati spunea că şi-a notat opiniile dascălilor şi acestea vor sta la baza unei scrisori pe care să o transmită înspre conducerea partidului, care conducere să facă în aşa fel încât opiniile exprimate să ajungă acolo unde trebuie pentru că ele vin "de la firul ierbii", cum se spunea în cadrul întâlnirii, de la dascăli, oamenii implicaţi direct în procesul de educaţie şi, luate în considerare, aceste opini ar putea îndrepta ceea ce liberalii pasionaţi de istorie consideră că s-a făcut greşit.

Oricum, probabil mesajul cel mai concis, mesajul care cuprindea, în sine, rostul educaţiei, până la urmă, a fost transmis de unul din dascălii prezenţi, profesorul pentru învăţământul primar, Maria Marcu: "Cred că răspunsul l-am găsi dacă am apela la ceea ce spunea Simion Mehedinţi: «Să dăm copiilor noştri cu răbdare şi înţelepciune o minte sănătoasă, un ideal de viaţă pe măsura menirii neamului românesc»".