Sala mică a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" a găzduit, pe 5 iunie, dezbaterea publică privind strategia de dezvoltare culturală a municipiului, eveniment desfăşurat sub titulatura "Cultura poate schimba oraşul şi comunitatea".
"Invitaţia noastră face parte dintr-un demers pe care îl face administraţia locală este un demers care se doreşete a fi, de fapt, un demers de dezvoltare a administraţiei publice locale într-un factor de dezvoltare locală. Şi pentru că dezvoltarea locală nu poate să existe decât dacă avem o strategie, dacă ştim ce vrem să facem, în momentul în care ştim ce vrem să facem trebuie să vedem cum putem să ajungem la ce ne-am propus. Însă primul pas este, de fapt, să îţi faci un plan, un proiect", motiva administratorul public Petre Pop, încă de la începutul întâlnirii, evenimentul care - ca strategie de dezvoltare culturală - se dorea unul din pilonii planului mai amplu al strategiei de dezvoltare a municipiului.
Beneficiind de prezenţa la întâlnire a reprezentanților administrației locale - Primărie şi Consiliu Local - a directorilor diverselor instituţii, a consilierilor educativi din unitățile de educație și învățământ, a reprezentanților asociațiilor culturale, educative și sportive, sau a reprezentanţilor bisericilor și cultelor din localitate, ori chiar reprezentanţi ai comunităţii locale, administratorul public Petre Pop a făcut un rezumat al strategiei de dezvoltare culturală aşa cum a fost aceasta gândită de autorii ei, fiecare dintre elementele cuprinse putând beneficia de idei, de îmbunătăţiri, elemente care erau aşteptate tocmai ca rezultat al dezbaterii.
Poziţionând comunitatea ca filonul principal al dezvoltării municipiului, Petre Pop a explicat, prin aceasta, conceptul care stă la baza strategiei de dezvoltare culturală, atrăgând totodată atenţia că acea comunitate, la momentul de faţă, se regăseşte într-un punct în care, ca urmare a evoluţiei ultimilor zeci de ani, riscă să îşi uite valorile, istoria, pietrele de temelie, să îşi piardă chiar orientarea în dezvoltarea prezentă şi viitoare.
Dacă în ceea ce priveşte cultura comunităţii în scopul unei dezvoltări sustenabile şi inteligente au fost identificate elemente precum cultura mediului construit şi natural (valorificarea istoriei locale exprimată în obiective de patrimoniu şi creşterea atractivităţii oraşului), cultura socială (condiţiile pentru o comunitate deschisă, sprijinirea talentelor locale, colaborarea cu diaspora, cu personalităţi locale, naţionale sau internaţionale) sau cultura economică (antreprenoriat, asociere ori conştientizarea potenţialului economic local), ca obiective majore ale strategiei au fost identificate regenerarea mândriei locale printr-o dezvoltarea profilului local, cu păstrarea aspectelor identitare valoroase, regenerarea prin cultură a capacității de emulație și reacție a comunității locale în fața adversităților, stoparea fenomenelor de emigrare și încurajarea stabilizării comunității ori consolidarea cooperării între membrii comunității în vederea dezvoltării sustenabile, inteligente și incluzive a municipiului.
Cum era şi firesc, aceeaşi strategie cuprinde şi grupuri ţintă precum:
- întreaga populație care ar trebui să își împrospăteze memoria privind istoria bogată în
provocări și acțiuni de succes;
- elevii și tinerii care tind să acorde mai puțină atenție trecutului;
- şomerii descurajați de evoluția industriei locale;
- persoane și familii cu înclinații către antreprenoriat care pot prelua sarcina regenerării
culturale economice printr-o nouă atitudine;
- firme, întreprinzători și organizații ale sectorului privat;
- instituții de educație și alte instituții publice cu roluri cruciale în educarea privind istoria
locală;
- pensionarii care dețin cheia de aur a istoriei locale și care pot aduce exemplele importante pentru regenerarea mentalității tinerilor;
- organizații neguveramentale care pot contribui la catalizarea și activarea comunității în procesul deregenerare culturală;
- persoane cu capacitate de lideri informali care pot contribui nemijlocit la activarea diverselor grupuri locale în proiecte de interes cultural;
- personalitățile și reprezentanții marcanți ai diasporei locale din țară și din străinătate care pot aduce exemplul personal de reușită.
După ce administratorul public a prezentat şi programele şi proiectele - care fac parte integrantă din strategie în baza a cinci obiective strategige identificate - precum şi criteriile de selectare a proiectelor, instrumentele de implicare a comunităţii locale ori planul de implementare a strategiei, au fost făcute referiri şi la posibilele surse de finanţare pentru derularea respective strategii, surse cum ar fi programele cu finanțare europeană privind comunitatea locală, tineretul, democrația, bugetul local, activitățile de cafenea (vânzarea de cafea, sucuri, pliante, cărți, CD-uri etc), sprijinul de la bugetul Consiliului Județean pentru inițiative comune, programele cu orașele înfrățite, programele culturale, sponsorizările sau mecenatul.
Fiind o dezbatere, fiecare din cei prezenţi au avut posibilitatea să ia cuvântul şi să se exprime în legătură cu strategia de dezvoltare culturală propusă de administraţia locală de la Câmpia Turzii sau chiar să vină cu idei şi sugestii privind respectiva strategie.
Astfel, ca să-i amintim doar pe câţiva dintre cei care au luat cuvântul, diverse idei sau opinii au fost expuse în cadrul dezbaterii de la Câmpia Turzii de către Mircea Ciociu (preşedinte al Societăţii Culturale Câmpia Turzii 775), părintele Daniel Vălean, Alexandru Lacatos (ACIAC Câmpia Turzii), Floriana Prahoveanu (asociaţia Pro Assisto), Tamara Vasinc (SPLAS Câmpia Turzii), Iuliana Pop (preşedinte Asociaţia Artiştilor Plastici Câmpia Turzii), Cristina Popa (director adjunct Liceul Teoretic "Pavel Dan"), Laurenţiu Bondor (Rotary Club Câmpia Turzii), Monica Chicinaş (director adjunct Colegiul Tehnic "Victor Ungureanu"), Vasile Tot (consilier local), Ioan Mihăşan (instructor ansamblul "Mugurelul"), Carmen Anechitoaie (Şcoala Gimnazială "Mihai Viteazul" Câmpia Turzii), Simona Şandor (Clubul Copiilor Câmpia Turzii) sau Radu Groza, mai degrabă cunoscut ca impresar şi persoană implicată în organizarea de spectacole.
În general, vorbitorii, fie că au apreciat pozitiv existenţa unei strategii culturale, fie că au prezentat elemente care ar putea fi îmbunătăţite, şi-au manifestat dorinţa de a se implica, fiecare pe specificul său, în această strategie.
Secvenţe de la eveniment găsiţi AICI.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
