Pe o vreme cu totul neprielnică, azi, 26 iunie 2015, la Câmpia Turzii au avut loc mai multe momente parte a ceremoniilor prin care s-a marcat Ziua Drapelului Naţional la Câmpia Turzii.
Oficialităţi, reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai Garnizoanei Câmpia Turzii şi cetăţeni au participat la ceremoniile organizate cu ocazia sărbătoririi Zilei Drapelului Naţional.
Biserica Ortodoxă nr. 2 din Câmpia Turzii - cu hramul "Învierea Domnului" - a găzduit vineri, 26 iunie 2015, slujba de sfinţire a Drapelului Naţional al României care a fost predat lăcaşului de cult cu o seară înainte.
Cu aceeaşi ocazie, drapelul a fost binecuvântat de protopopul Daniel Crişan, după care a fost înălţat pe catargul din apropierea bisericii.
Referându-se la contextul istoric începând chiar cu semnarea tratatului de la Adrianopol în urma încheierii războiului ruso-turc din prima parte a secolului al XIX-lea, în alocuţiunea sa primarul Radu Hanga amintea de libertatea Principatelor Române de a face comerţ cu toate ţările, ceea ce a creat Principatelor posibilitatea înscrierii în comerţul internaţional, fapt care a contribuit la procesul de modernizare din secolul al XIX-lea.
Dincolo de dreptul Principatelor de a naviga pe pe Dunăre cu vase proprii, româneşti, şi de a folosi porturile româneşti, la 1834, prin domnitorul Alexandru Ghica, s-a obţinut de la otomani învoirea de a folosi drapelul românesc de către corăbiile negustoreşti şi de către oştire.
"Steagul destinat corăbiilor avea două culori - galben şi roşu - cel atribuit armatei fiind cu roşu, galben şi albastru şi un vultur în mijloc" explica primarul Radu Hanga menţionând că "tricolorul a fluturat prima dată la 29 iulie 1839 pe muntele Pleşuva, în zona Comarnic, Prahova".
Menţionând că "în timpul Revoluţiei de la 1848 tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii din prima zi a victoriei revoluţiei burghezo-democratice din 1848-1849 şi anume în 26 iunie 1848, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea guvernului domnitorului de la Bucureşti şi promulgarea Decretului nr. 1 pentru instituirea Drapelului Naţional", primarul Câmpiei Turzii a oferit şi o picanterie a vremii: "la adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848 s-a înălţat flamura cea mare tricoloră a naţiunii române, revoluţionarii români din toate cele trei provincii adoptând tricolorul ca simbol naţional" şi asta, deci, cu o lună înainte de 26 iunie 1848.
Ziua oficială a Drapelului Naţional a fost proclamată prin legea 96/20.05.1998.
Simbol al onoarei şi demnităţii, drapelul este cel la care Radu Hanga făcea referire spunând: "La vremuri grele, oriunde ar trăi, oamenii se solidarizează în jurul unor simboluri care le personifică aspiraţiile şi le orientează gândurile şi faptele în interesul comun", unul dintre aceste simboluri fiind, evident, tricolorul.
"Cu peste 2000 de ani în urmă, în Roma antică, dacă o unitate militară îşi pierdea drapelul era desfiinţată, nu mai avea dreptul la existenţă. La fel e şi acum" spunea primarul Câmpiei Turzii spre finalul alocuţiunii sale, încheind: "evenimentul la care participăm acum trebuie să rămână în memoria noastră şi ne obligă, ca şi pe înaintaşii noştri, la mai mult. Să nu utăm acest lucru!".
Unul din momentele importante ale zilei la Câmpia Turzii a fost arborarea drapelului României, înălţarea acestuia pe catarg, moment înainte de care atât primarul Radu Hanga cât şi comandantul Bazei 71 Aeriană au sărutat drapelul.
Finalul ceremoniei de la Câmpia Turzii a fost defilarea Gărzii de Onoare în acordurile fanfarei Promenada de la Câmpia Turzii.
