Pe 18 septembrie, în jurul orelor 10.00, la Mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda a ajuns Falcăra Unirii, flacără care a pornit pe urmele marelui voievod, într-un pelerinaj intitulat chiar "Flacăra Unirii", organizat de Primăria comunei Aninoasa, împreună cu Primăria municipiului Târgovişte şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa.
Locurile care s-au aflat pe traseul pelerinajului sunt Mânăstirea Dealu de la Aninoasa, Târgul de Floci din comuna Giurgeni, Călugăreni, Drăgoeşti, Craiova, Alba iulia, Mormântul lui Mihai Vuteazul de la Turda, Şelimbăr, pentru ca punctul final al pelerinajului să fie tot Mânăstirea Dealu.
La Turda, flacăra unirii a fost adusă de o delegaţie care a însoţit această flacără pe tot traseul său, flacăra - aprinsă pe 16 septembrie la Mânăstirea Dealu de la candela ce arde neîncetat la capul voievodului - fiind purtată de chiar primarul comunei Aninoasa, Constantin Maricescu.
La momentul sosirii delegaţiei, la Mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda s-a auzit imnul manifestării, imn care a fost compus şi interpretat de Radu Mihalache. Mai degrabă decât a fi un moment festivist, manifestarea s-a dorit mai mult un moment al inimilor românilor care multe secole şi-au dorit să trăiască într-o singură patrie, vis la împlinirea căruia Mihai Viteazul îşi are locul său de cinste.
Iniţiativa comunei Aninoasa a fost considerată una inedită de către viceprimarul Turzii, Lucian Nemeş, care a felicitat organizatorii pentru "această lecţie de istorie care ne-o oferă".
Împlinirea a 420 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul a fost, spunea Constantin Maricescu - cel care beneficiază de încrederea cetăţenilor din Aninoasa de mai bine de 18 ani - motivul pentru care a fost organizat pelerinajul. Mulţumind pentru primirea de care a beneficiat delegaţia, primarul comunei aninoasa a explicat care a fost traseul pelerinajului, adăugând că flacăra se va întoarce, aşa cum este firesc, la Mânăstrirea Dealu, unde odihneşte capul marelui voievod.
Vasile Ivanov, secretar al judeţului Dâmboviţa a transmis cuvântul preşedintelui Consiliului judeţean Dâmboviţa, iar salutul din partea municipiului Târgovişte - a Primăriei şi a Consiliului Local a fost transmis de către Valerică Niţu.
"Trupul lui Mihai Viteazul este reprezentat", spunea poetul Constantin Voicu - membru al delegaţiei Flăcării Unirii - "de cele trei entităţi teritoriale naţionale unite: Moldova, Ardealul şi Ţara Românească".
Dacă Alexandru Manafu - colonel (r), membru al delegaţiei - a preferat să vorbească mai mult cu pator despre Mihai Viteazul şi despre unire şi românitate, Horaţiu Groza - muzeograf la Muzeul de Istorie din Turda - s-a referit mai mult la cinstirea voievodului Mihai prin monumentele care s-au ridicat în cinstea întregitorului de ţară. Astfel, printre altele, Horaţiu Groza s-a referit şi la monumentul de la Turda care a fost ridicat în mai 1977 de către are Valeriu Rus Batin şi Marius Butunoiu şi care, având o înălţime de 1601 centimetri (reprezentând anul morţii lui Mihai Viteazul), este în formă de sabie cu trei muchii, pe fiecare fiind inscripţionate trei steme: a Ţării Româneşti, a Moldovei şi a Transilvaniei.
Momentele de discursuri au fost împletite cu momente artistice. Astfel, cantautorul Cristian Buică a interpretat două cântece - "Nu uita că eşti român" şi "Lancea lui Horea" - poetul Constantin Voicu a recitat poezia creaţie proprie "Soare, cap de voievod" în timp ce turdenii au oferit - prin grija inimosului părinte Sebastian Zăhan - o scenetă reprezentând o discuţie a voievodului Mihai Viteazul cu părintele Ioan, voievodul fiind interpretat chiar de părintele Zăhan, iar din partea delegaţiei, despre unitate şi prietenie absolută, a cântat grupul Nemuritorii.
