Cu ocazia aniversării a 157 de ani de la eliberarea actului care atestă dezrobirea rromilor, administraţia locală de la Câmpia Turzii, împreună cu ACIAC (Asociaţia Civică pentru Iniţiativă şi Acţiune Comunitară) au pus mână de la mână ca să organizeze un eveniment, o manifestare în acest sens.
Astfel, miercuri, 20 februarie, de la orele 18.00, la sala mică a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" din Câmpia Turzii a avut loc o manifestare care a reunit, pe lângă simpli cetăţeni, şi orchestra de suflători - secţia externă Câmpia Turzii - a Şcolii Populare de Arte "Tudor Jarda" din Cluj-Napoca, grupul vocal Melody sau voluntarii ACIAC.
Orcestra de suflători a avut momentul iniţial al manifestării, în care a interpretat imnul rromilor.
A urmat, apoi, o prezentarea PowerPoint despre istoria rromilor. Astfel, cei prezenţi au putut afla că originea rromilor este, de fapt, India, aceştia, ca popor migrator, pornind, cel mai probabil, din regiunea nordică a Indiei, Punjab, regiune din care ar fi pornit în urmă cu aproximativ 1.000 de ani. La o analiză a lexicului limbii vorbite de rromi, pe lângă elementele indiene, au mai fost indentificate şi cuvinte vechi afgane, persane, armeneşti, osete, gruzine, turceşti, greceşti, sud-slave sau chiar româneşti. S-a amintit şi de faptul că domnitorul Barbu Ştirbei era interesat de problema robilor rromi, la 22 noiembrie 1850 fiind dată o poruncă domnească prin care se interzicea ca familiile de rromi să fie despărţite prin vânzare sau donaţie.
Despre deportare, despre Holocaust, despre 25 mai 1942 s-a vorbit la manifestarea de la Câmpia Turzii. În acest sens s-a amintit şi citatul lui Edmund Burke: "Tot ce-i trebuie răului ca să reuşească, este ca oamenii buni să nu facă nimic".
Pe de altă parte, dacă e să se amintească de România, la noi în ţară sunt mai multe categorii de rromi: gabori, argintari, florari, căldărari, geambaşi, cărămidari, ursari, spoitori, cărămidari, rudari sau lăutari.
Cu un apel la a spune "Nu!" discriminării, grupul vocal Melody a interpretat, în faţa publicului prezent, piesa "Inimă de ţigancă".
Cât priveşte dezrobirea rromilor, momentul care era, de fapt, aniversat la Câmpia Turzii, prezentarea făcută la Câmpia Turzii a conţinut un element relativ important: spusele lui Nicolae Bălcescu despre Ştefan Răzvan - care a fost născut ţigan, "dintr-un neam osândit de robie" - şi care a reuşit.
S-a vorbit, de asemenea, despre simbolurile rromilor - roata şi steagul - simboluri care au au fost adoptate în 1971, la primul congres al rromilor. Dacă roata reprezintă caracterul nomad al rromilor, culoarea verde din steag reprezintă câmpiile şi pădurile, în timp ce albastrul reprezintă cerul liber sub care rromii nomazi îşi întindeau cortul.
Imnul rromilor, tradus în limba română, a fost recitat de Antonia Gabor. Ulterior alte detalii despre istoria rromilor au fost oferite, inclusiv articolul din codul penal muntenesc de la 1818, articol în care se preciza că "toţi ţiganii sunt născuţi robi" dar şi că "ţiganii fără stăpân sunt proprietatea statului".
Amintindu-se şi de importanţa actului de la 1856 privind dezrobirea rromilor, s-a precizat că, la momentul de faţă, rromii sunt răspândiţi în grupuri, în România, Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Spania, Grecia, Serbia dar şi în nordul Africii sau în Statele Unite ale Americii.
Sceneta "Dezrobirea rromilor" a fost cea care, prin conţinutul ei, a fost cea care a binedispus publicul prezent. Nicuşor Lăcătuş, autorul scenetei, ne-a mărturisit că a scris sceneta încă din anul 2009. Pusă în scenă abia acum, sceneta a fost interpretată - preciza Nicuşor Lăcătuş - de către voluntarii de la Asociaţia Civică pentru Iniţiativă şi Acţiune Comunitară, voluntari cărora Nicuşor Lăcătuş a ţinut să le mulţumească şi pe această cale.
După ce grupul vocal Melody a interpretat melodia "Trec ţiganii, trec", a venit rândul orchestrei de suflători să încheie manifestarea interpretând melodia Ederlezi.
Despre istoria rromilor:
...Şi dezrobirea rromilor
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
