Scopul celei mai recente discuţii avute cu primarul municipiului Câmpia Turzii, Radu Hanga, a fost acela de a ne referi la ce rezervă noul an municipiului, însă nu fără o privire retrospectivă la anul 2015.
Reporter: Ne aflăm la începutul unui nou an. 2015 a fost un an nu neapărat agitat, dar au fost câteva elemente care ar putea fi marcate. Cum credeţi că pot fi mai bine marcate aceste momente la nivelul întregului an.
Radu Hanga: Eu nu zic că 2015 a fost un an agitat. A fost un an normal. Minimum de agitaţie te face să fii viu. Evenimentele fac parte din normalitatea vieţii noastre.
Am terminat acea hală agroalimentară şi am pus-o în funcţiune - cu oarecare mici probleme - şi hala este în exploatare.
Am intervenit în cartierul Şarât pe strada Sorescu, am terminat strada Târnavelor şi vom continua şi în 2016 cu amenajarea unor trotuare, am amenajat un pic chiar şi la Lut, am reparat o locuinţă care ne aparţinea. am intervenit punctual şi eficient în limita posibilităţilor.
La spital am reuşit o treabă la care multă lume era reticentă: externalizarea spălătoriei, care era prost administrată şi era o zonă de risc şi acum e o situaţie bună. Am făcut un proiect pentru un centru de primire urgenţe dat fiind că vin, în medie, 30 de oameni la spital. Spitalul pierdea vreo 2 mld. lei vechi pe lună acordând servicii medicale de urgenţă neplătite de Casa de Sănătate dar asigurate de medicii de gardă. Iniţial am primit un răspuns negativ, dar insistăm şi vom fi din nou prezenţi la Bucureşti.
La Câmpia Turzii nu era creşă şi era o problemă în principal a mamelor, ale căror concedii se termină la doi ani iar la grădiniţă copiii merg de la 3 ani. Şi anul trecut am proiectat o creşă la grădiniţa de pe strada Retezatului, prin etajare, dar am descoperit că avem spaţiu în grădiniţa de pe Şarât şi am discutat cu doamna director Mocanu de la "Pinochio" şi în prima fază să mergem pe o variantă mai simplă la grădiniţa de pe Şarât. Acea formă de şcolarizare antepreşcolară este în curs de finalizare ar trebui să înceapă în 15 ianuarie. Deja sunt 10 copii înscrişi şi a fost concurs pentru personal de supraveghere. În rest, căutăm să găsim finanţare şi pentru creşa de pe Retezatului.
Rep.: Ţin minte că la un moment dat erau ceva discuţii că creşa-i creşă şi centrul de educaţie antepreşcolară e altceva...
R.H.: Este o diferenţă. Creşa înseamnă 0-3 ani, iar centrul de educaţie antepreşcolară este de la 2 la 3 ani. Cerinţele pentru copiii de doi ani jumate sunt una şi cerinţele pentru copiii de un an de zile reprezintă altceva. Este un sistem mai complicat, mai pretenţios. Astfel de instituţii de asistenţă a copiilor trebuie autorizate şi există condiţii preliminare care trebuie îndeplinite. Ni s-a spus că nu se poate autoriza o creşă în incinta şcolii, de aceea ne-am mutat în grădiniţă.
Rep.: Şi, măcar ca perspectivă, mai rămâne ideea înfiinţării unei creşe în adevăratul sens al cuvântului, la Câmpia Turzii?
R.H.: Da, noi avem proiectul de etajare la grădiniţa de pe Retezatului, centrul acesta de învăţământ de pe Şarât poate să funcţioneze mult şi bine şi în funcţie de cerinţe - sunt 570 de copii între 0 şi 3 ani - noi intenţionăm să facem şi creşa de pe Retezatului.
Rep.: Tot în 2015 au fost făcuţi paşii în vederea demarării unei activităţi ample la parcul industrial.
R.H.: Lucrurile întotdeauna sunt simple până nu începi să le faci. Cu parcul suntem în regulă, suntem la faza de-a ieşi la partea comercială, de a scoate terenurile la valorificare. Este în pregătire un proiect de hotărâre. Noi am avut un studiu de fezabilitate care prezenta o anumită viziune privind organizarea şi funcţionarea parcului, între timp am numit un director - Remus Matei - care are răspunderea organizării şi lucrează împreună cu consilierul juridic, domnul Şumandea, şi au descoperit şi unele erori de apreciere la studiul de fezabilitate şi este nevoie de unele modificări faţă de ce s-a aprobat iniţial în Consiliul Local ca taxe, ca regim de plată a concesiunii.
După aprobarea politicii de valorificare a trenurilor se va trece la scoaterea la concesionare, vânzare închiriere a terenurilor din parc.
În plus suntem în discuţii cu cei de la Industria Sârmei să mai preluăm vreo cinci hectare în continuarea parcului industrial în contul datoriilor pe care le are Industria Sârmei la bugetul local.
Rep.: Deci, chiar dacă erau discuţii şi privind suprafaţa parcului, să înţeleg că această problemă a suprafeţei doriţi să o rezolvaţi prin preluarea de teren de la Industria Sârmei?
R.H.: Noi aprobarea iniţială a avut-o pe 15 hectare. Conform legislaţiei, suprafaţa minimă era 10 hectare. Municipalitatea nu mai are teren, toate au fost înstrăinate şi, trebuind să cumpărăm teren ne-am întins cu achiziţia la câţi bani puteam disponibiliza şi am luat 5 hectare de teren unde sunt asicgurate utilităţile şi, pe măsură ce se ocupă, extindem.
Rep.: Ca administratori ai parcului, ce oferiţi posibililor clienţi în privinţa utilităţilor?
R.H.: Aducem utilităţile la limita proprietăţii. Mai trebuie făcute ceva investiţii, linie electrică relocată. Sunt discuţii cât din investiţii facem prin finanţare de la buget. Putem merge pe ideea atribuirii de terenuri şi banii primiţi de la clienţi să fie investiţi în infrastructura de parc.
Rep.: Asta înseamnă să şi aveţi clienţi.
R.H.: Avem deja discuţii cu clienţi, dar procedura nu este oficial deschisă.
Rep.: Să ne referim puţin şi la noul dumneavoastră coleg. Domnul Dorin Lojigan a revenit în funcţia de viceprimar.
R.H.: Nu e nou, că noi suntem colegi vechi dacă ţineţi minte că noi am câştigat împreună alegerile. Parcă atunci era ceva ce se numea USL. Că după aceea se mai întâmplă certuri în familie, nu e nici prima ceartă nici ultima. După ce USL s-a rupt, a fost o schimbare de viceprimar şi din colegi de alianţă politică ne-am trezit adversari.
Schimbarea a avut nişte vicii de formă, domnul Lojigan a acţionat în instanţă, a cerut anularea Hotărârii de Consiliu prin care a fost înlocuit, a avut câştig de cauză şi a venit înapoi. A fost mare emoţie prin popor că ce se întâmplă dacă revine domnul Lojigan. Păi ce să se întâmple? Chiar nimic.
A venit, are atribuţiile pe care le avea şi înainte că nu umblăm cu... Suntem oameni serioşi. Domnul Lojigan, aici, nu e în calitate de politician, ci în calitate de slujbaş, viceprimar, care se încadrează în aparatul executivului.
Rep.: În cea mai recentă conferinţă de presă, domnul Lojigan se arăta perfect dispus să colaboreze cu dumneavoastră, în ciuda unor adversităţi existente sau bănuite, în ceea ce înseamnă bunul mers al administraţiei locale. Există această colaborare.
R.H.: Dumneavoastră credeţi că dânsul trebuie să se arate dispus să colaboreze cu mine sau eu trebuie să mă arăt dispus să colaborez cu domnia sa? Deocamdată este prins într-o ierarhie în care eu sunt şef iar el e subaltern. Subalternul vrea sau nu vrea să colaboreze cu şeful. Dacă vrea postul respectiv, trebuie să colaboreze cu şeful. Dacă nu vrea să colaboreze cu şeful, nu trebuie să ocupe postul.
Aşa cum am mai spus, eu sunt într-o poziţie oficială în care îmi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. El este viceprimar, are sarcini de îndeplinit. Şi le îndeplineşte, foarte bine. Nu şi le îndeplineşte, s-ar putea să avem o problemă. Nu facem politică în Primărie ci la sediile partidelor sau în şedinţele de Consiliu. Aici suntem salariaţi.
Rep.: Cum se vede anul 2016?
R.H.: Va fi un an interesant, vor fi alegeri locale. Nu cred că vor fi probleme, pentru că e o problemă tehnică. Acuma, cine le câştigă... Eu cred că le vom câştiga noi. Dacă-l întrebaţi pe altul, celălalt crede că le va câştiga el. Toată lumea va câştiga alegerile, dar până la urmă decide alegătorul.
Noi ne vom strădui să le spunem programul nostru şi cred că avem credibilitate nu prin ce spunem, ci prin ce am făcut.
Am făcut trecerea la calea ferată modernizată, am investit în Piaţa Unirii, în Piaţa Mureşului, am luat laparoscop la spital, am adus mamograf la spital, am pus în funcţiune aparatul Roentgen şi am modernizat dispensarul TBC...
Noi ne prezentăm la alegeri cu ce am făcut şi ce credem că vom face în continuare. În rest fiecare îşi joacă cartea şi noi dorim succes la toată lumea, dar mai ales nouă.
Rep.: Este firesc ca toate partidele să se prezinte la alegeri, dar poate ar fi interesant să ne spuneţi cine va fi reprezentantul partidului din care faceţi parte la aceste alegeri pentru funcţia de primar.
R.H.: Acuma veniţi şi mă iscodiţi. Partidul hotărăşte pe cine propune ca şi candidat. Se vor face socoteli, se evaluează riscurile, se evaluează şansele. S-ar putea să fiu eu, s-ar putea să fie altcineva. Până la urmă în alegeri te duci cu o maşinărie de partid în spate. Oficial nu s-a stabilit. Alţii s-au grăbit, au anunţat deja.
Rep.: Există un anumit desfăşurător al procedurii de stabilire a candidatului? Dacă da, când apreciaţi că se va cunoaşte candidatul din partea PSD?
R.H.: Am avut discuţii preliminare, neangajante, dar nu există o planificare. Nu mă ocup cu conducerea politică, dar nu există un calendar de evenimente. Dar mai este timp. Nu cel care sare primul pe scenă iese primul de pe scenă.
Rep.: Spuneaţi că elementele care pot fi punctate, pot constitui argumente ale şansei formaţiunii pe care o reprezentaţi să beneficieze de un nou succes la localele din 2016. Mai sunt elemente de punctat pentru 2016?
R.H.: Mai avem de terminat câte ceva, dar noi ne prezentăm la alegeri cu ce am făcut. Cred că suntem oameni cu minte limpede, ştim ce trebuie făcut, ştim să alegem esenţialul de neesenţial şi suntem eficienţi.
Să ne aducem aminte parcul. Toţi se plângeau ce ne facem cu parcul, dar nimeni nu punea mâna pe coasă să tundă iarba. Într-o lună şi jumătate am făcut parc din pădurea plină de bălării. Cu proiectul de la şcoala de pe Şarât au tot fost contestaţii, începea şcoala şi domnul Câmpeanu de la salubritate a promis că termină lucrările până la începerea şcolii.
Ştim să ne definim obiectivele, ştim să alocăm resursa, nu alergăm după mai mulţi iepuri odată şi când fixăm o ţintă o atingem.
Rep.: Proiectele cu care se vine în faţa cetăţenior nu sunt neapărat proiecte care să dureze un singur mandat. Aveţi astfel de proiecte sau credeţi că ceva mai trebuie continuat şi în perioada 2016-2020 din ce s-a început în acest mandat?
R.H.: Noi am făcut o strategie culturală aprobată în Consiliul Local. Am aprobat şi o strategie de dezvoltare a municipiului. Nu poţi accesa fonduri dacă nu ai o viziune clară asupra viitorului. Avem o strategie care cuprinde, pe toate domeniile, viziunea noastră, care a fost votată de consilieri.
Am încheiat un contract cadru pentru aducerea de echipamente medicale şi trebuie să umblăm pentru accesare de fonduri; domnul Gal se duce la o discuţie pe tema asta.
În anul 2016 avem planificat să aducem accesorii pentru laparoscop - artroscop - vom mai aduce un ecograf de performanţă ridicată şi avem, tot pentru spital, şi o viziune pe termen mai lung pentru modernizarea tehnologiei din spital.
Din punct de vedere urbanistic avem o strategie generală, din punct de vedere cultural avem o strategie, din punct de vedere al asistenţei medicale avem contracte cadru care se întind pe cinci ani, sunt semnate şi urmează a fi finanţate. Deci avem o gândire care bate pe interval de 5-10 ani.
Rep.: Şi pe partea economică rămâne cel mai important parcul industrial...
R.H.: Noi suntem, totuşi, Primărie. Primăria nu creează, prin fonduri bugetare, din impozitele de la oameni, fabrici. Creem condiţii ca investitorii interesaţi să vină să investească.
Rep.: Până la alegerile locale, dacă ar fi să numiţi un singur element, cel mai important, pe care doriţi să-l mai punctaţi ca lider al administraţiei locale, care ar fi acesta?
R.H.: Avem un proiect pentru drumuri în valoare de 3 milioane de lei. Am dat, pe Şarât, vreo 60 de locuri de casă, este strada Titulescu care se continuă către Reiff. Zona e reproiectată şi sperăm să obţinem fonduri să terminăm zona. Este o lucrare mare care va crea condiţii şi pentru cei care urmează să îşi facă case în zonă.
Mai avem un proiect în zonă la Broscuţa, pentru urbanizarea zonei. Avem un proiect şi pentru zona La trei lacuri unde sperăm să obţinem finanţare din fonduri externe, mai avem, în studiu, o pistă de biciclete care să lege, de-a lungul Arieşului, parcul cu zona La trei lacuri.
Trebuie să punem în funcţiune şi Prima şcoală românăească, da, care a întârziat din anumite neglijenţe - dar şi din prostie, că şi prostia omenească există, n-am inventat-o noi şi nici n-o să dispară odată cu noi - dar lucrarea este făcută şi vom avea un muzeu al urbei noastre în care vom expune ce-au făcut şi ce-au produs bătrâni noştri pe meleagurile astea.
Sperăm să rezolvăm şi cu muzeul fluturilor, să îl lămurim pe domnul Crişan şi să găsim o formulă de expunere a acelei colecţii minunate...
Mai sunt subiecte, dar mai avem şase luni. Deocamdată să vedem ce mai rezolvăm în următorul mandat şi, dacă o fi să fie, le continuăm şi în mandatul următor.
Întreaga discuţie cu primarul Câmpiei Turzii (plus ce a mai spus Radu Hanga, dar nu se regăseşte în textul de mai sus), aici:
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
