Site-ul www.AgoraMedia.ro foloseşte fişiere de tip cookies pentru a opera și îmbunătăți utilizarea site-ului și funcționalitatea serviciilor oferite precum şi pentru a îmbunătăţi experienţa dvs. de navigare, ele putând include informații despre data și ora vizitei sau istoricul de navigare, în general fiind vorba de fişiere de la terţi (youtube.com, vimeo.com, trafic.ro, Google Analytics etc.). Pentru continuarea accesării site-ului www.AgoraMedia.ro, vă solicităm permisiunea de a agrea politica noastră de utilizare cookies.

18
Sat, May
84 New Articles

Carte despre islamul vazut de Calin Felezeu

Diverse
Tools
Typography

Rotary Club Turda a organizat vineri, 9 octombrie, de la orele 19.00 o lansare de carte în sala de conferinţe a hotelului Sun Garden din Turda.

Cartea "Islamul văzut şi trăit de Călin Felezeu" se doreşte o invitaţie la a cunoaşte ceea ce înseamnă islamul. Marius Benţa, cel a cărui semnătură se regăseşte pe carte, vorbea de zidul care există "între noi şi islam", un zid în care cartea se doreşte mai mult decât o fisură, se doreşte a fi o fereastră, o carte "care combină latura academică a profesorului Călin Felezeu cu cea subiectivă, pentru că (profesorul Călin Felzeu - n.r.) este o persoană care a trăit ceea ce vorbeşte".
După discursul Dianei Suciu - reprezentantul editurii Bybliotek, la care a apărut cartea - Tasin Gemil, preşedinte al Institutului de Turcologie şi Studii Central Asiatice (ITSAC), a vorbit de lansarea cărţii la Turda ca un eveniment care vine imediat în urma unui alt eveniment, de o importanţă mai mare: numirea doctorului Raed Arafat în funcţia de ministru plin în Guvernul României. "E prima oară când un ministru plin, musulman, ajunge în Guvernul României", spunea Tasin Gemil adăugând că acest fapt este, de fapt, "un eveniment istoric care dărâmă un zid foarte mare". Preşedintele ITSAC chiar şi-a completat afirmaţiile explicând că şi în trecut musulmanii se ocupau cu traduceri, cu întocmiri de documente, dar că niciodată nu au fost membri ai sfatului domnesc.
După ce islamul a fost privit, subconştient, ani de-a rândul, ca o religie duşmană de către creştini, prin acest eveniment islamiştii sunt, iată, acceptaţi ca parteneri şi prieteni.
Oarecum în acelaşi context, cartea, a cărei figură centrală este un creştin convins, conţine ceea ce spune acel creştin despre islam, modul în care se apropie, chiar cu simpatie, de musulmani şi prezintă religia islamică într-o formă agreabilă şi accesibilă, căutând şi surprinzând "resorturile intime şi cele mai adânci ale islamului".
Apreciind că despre islam s-a scris şi se scrie în continuare foarte mult dar, mai degrabă, de către "necunoscători ai problemei" sau de către "cei care pornesc cu idei preconcepute", preşedintele ITSAC considera cartea lansată ca o lucrare care se adresează nu neapărat cunoscătorilor, cât publicului larg care să înţeleagă, într-o formă cât mai accesibilă, ce este islamul.
În alocuţiunea sa profesorul Călin Felezeu s-a referit la "obsesiile" Universităţii "Babeş-Bolyai" pentru istoria Europei Centrale, istoria habsburgică, maghiară sau polonă şi mai puţin pentru istoria spaţiului estic, sud-estic sau balcanic, motiv pentru care Călin Felezeu a apreciat activitatea ITSCA, institut prin care vocea UBB a reuşit să se facă auzită, şi s-au creat punţi de legătură nu numai cu spaţiul turcesc, dar şi cu cel al Asiei Centrale, zona Kazakhstan, Trkmenistan sau Azerbaidjan.
Revenind, însă, la carte şi la spaţiul românesc, profesorul Călin Felezeu preciza că "Islamul văzut şi trăit de Călin Felezeu" se doreşte o punte de legătură spre islam dinspre ţara în care scrieri despre islam există încă de la Dimitrie Cantemir, o ţară, România, aşezată într-un spaţiu geografic unde culturile şi civilizaţiile s-au întrepătruns "şi care au fost timp de decenii, de secole, un element al bunei convieţuiri, al înţelegerii etnice interconfesionale şi interreligioase".
De asemenea, profesorul Călin Felezeu a dorit să atragă atenţia asupra unui spaţiu românesc, din anumite perspective, mai puţin cunoscut: Dobrogea. "Dobrogea nu înseamnă numai că mergem la mare. În Dobrogea profundă veţi vedea că musulmanul şi creştinul sunt fraţi buni, participă unii la sărbătorile celorlalţi, şi cred că exemplul pe care Dobrogea zilelor noastre îl oferă şi l-a oferit de-a lungul timpului este un exemplu cum că cele două religii nu mai trebuie să fie religii duşmane, care să stea faţă în faţă, cu săbiile permanent scoase, ci că a sosit momentul ca între aceste două religii să fie o punte de legătură", adăuga profesorul Călin Felezeu.  

BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS